Tehnologii performante de NUTRIŢIE a PORUMBULUI

Aici au fost amenajate două câmpuri cu doi hibrizi de porumb de la două companii producătoare de sămânţă, cu câte trei variante de fertilizare. „Suntem prezenţi aici pentru a recolta ceea ce am făcut toată vara. Periodic, am prezentat evoluţia culturilor, acum vedem cum sunt ele în plină maturitate. (…) Astăzi, vom discuta ceea ce a pus la dispoziţie firma CICh Năvodari pentru plante şi pentru pământ, respectiv tehnologii şi produse de nutriţia plantelor de cultură”, a rostit în deschiderea evenimentului Vasile Pop-Silaghi.

Reducerea cheltuielilor pe hectar prin optimizarea fertilizării 
După ce şi-a prezentat echipa de reprezentanţi zonali, între care s-au numărat Raluca Antonesei, Marius Mateiciuc şi Cătălin Ghimpu, directorul comercial pentru zona de sud-est al CICh Năvodari – Cerasela Achim, a declarat: „Sunt noi provocări, iar când credem că am învăţat ceva, următorul an vine Doamne-Doamne şi ne arată că mai avem încă de învăţat. De aceea avem în vedere mai multe variante. Ne străduim să vedem care este cea optimă în fiecare zonă. Să avem un cost care să aducă, evident, o productivitate cât mai mare. Concluziile ne vor ajuta pe noi să plecăm cu un bagaj de cunoştinţe mai solid în ceea ce priveşte nutriţia plantelor”.

15,5 tone de porumb boabe la hectar
Aşadar, în câmpul nemţean a fost montată o experienţă multifuncţională, înfiinţată în primăvară de mecanizatorul Delu Vasile Pantaziu, cu semănătoarea Monosem, reglată la optimul tehnologic. Astfel, combina condusă cu multă îndemânare de Bogdan Văcariu a început recoltarea cu public în lotul demonstrativ în suprafaţă de 14 ari.
Reprezentanţii celor două firme au cântărit… „Avem producţii de la 8.200 kg boabe la hectar în lotul martor şi până la 15.480 kg/ha, care este recordul cu această procedură unde am fertilizat cu uree NG şi cu Cerealfos Amesal.
Eu cultiv 110 ha cu porumb. Am recoltat până acum 70 ha şi am aproape 1.000 de tone de porumb. Deci, în aceste condiţii, cifrele care sunt aici nu mă încântă. Dar pentru că nu am făcut o tehnologie de vârf pentru capacitatea genetică a fiecăruri hibrid, ci una economică, cele aproape 15,5 t/ha obţinute la una dintre variante mă încântă! Prin comparaţie, am avut şi o variantă intermediară, numai cu uree NG, unde am obţinut 13.410 kg/ha”, a explicat Vasile Pop-Silaghi.

Producţie bună, rezonabilă şi eficientă
De anul viitor, fermierul va aplica cele două tehnologii de nutriţie a culturii de porumb, dar crede că va schimba un pic schema de fertilizare. Acesta a explicat că în câmpul demonstrativ a avut şi un îngrăşământ complex clasic NPK 20;20;0 într-o variantă, iar NPK triplu 16 în altă variantă. Dar de acum va aplica reţete de fertilizare de la CICh cu eliberare controlată a azotului din uree şi cu tehnologia Amesal din îngrăşământul complex. „Este o producţie foarte bună, rezonabilă şi eficientă – 68 lei cost cu îngrăşămintele per tona de boabe”, a concluzionat gazda evenimentului.

Nutriţia înseamnă circa 35-40% din total cheltuieli
Directorul comercial pentru zona sud-est al CICh România recomandă fermierilor ca întreaga cantitate de fosfor să fie administrată înainte de semănat sau cel târziu odată cu semănatul dacă semănătorile sunt prevăzute cu fertilizator pentru a se realiza fertilizarea pe rând. „Avem toată gama de fertilizanţi pe bază de azot, fosor şi potasiu, dar şi cea de microelemente, astfel încât, în funcţie de ceea ce-şi doreşte fermierul, în funcţie de cartarea solului, să putem face o tehnologie şi un plan de fertilizare corect şi eficient. Fertilizanţii înseamnă un cost de aproximativ 35-40 la sută din totalul cheltuielilor pe hectar, ceea ce nu este o sumă de neglijat. Important este ca această sumă să fie investită corect pentru a asigura, în final, sporurile de recoltă scontate şi rata profitului cât mai mare în fermă”, a declarat Cerasela Achim.
Discuţiile, schimburile de experienţă şi informaţiile între cei aproape o sută de cultivatori de porumb modoveni prezenţi la eveniment şi specialiştii în nutriţia plantelor de la CICh România s-au desfăşurat într-un cadru rustic la Hanul Ancuţei, asezonate cu o masă tradiţională românească.

Cerasela Achim: „Echipa tehnică a CICh România a elaborat două variante tehnologice de fertilizare. Prima priveşte elementul chimic fosfor şi este tehnologia Amesal (un polimer de sinteză de cea mai nouă generaţie, care asigură degajarea controlată a masei de fosfor cu inhibitor de dispersie). Pe partea de azot noi am intervenit cu tehnologia NG cu degajare controlată (cu inhibitori de nitrificare). Aceasta, timp de 90-100 de zile, asigură plantelor de cultură azotul, continuu şi constant, indiferent de condiţiile meteo, ceea ce înseamnă un ciclu de trei ori mai mare decât în cazul azotului clasic”.

CICH ROMÂNIA – PENTRU O BUNĂ CREŞTERE
Combinatul de Îngrăşăminte Chimice Năvodari, societate cu capital integral privat românesc, înfiinţată în anul 2002, a cărei misiune, evidenţiată şi prin sloganul “Pentru o bună creştere!”, este aceea de a susţine prin soluţii eficiente nutriţia plantelor, indiferent de tipologia lucrărilor agricole şi a solurilor.
Producţia îngrăşămintelor se realizează la Năvodari, judeţul Constanţa.
Amesal 200 N este un polimer de sinteză de cea mai nouă generaţie cu o capacitate de schimb de cationi mare, care se leagă în mod preferenţial cu cationii metalici (fier, aluminiu) în solurile acide şi cu calciu în solurile bazice. Acest mecanism protejează fosforul eliberat în sol prin fenomenele de retrogradare cunoscute, în fosfor dicalcic şi tricalcic, care ar bloca fosforul. Prin urmare, fosforul prezent în granulele de îngrăşământ tratate cu Amesal este mult mai disponibil pentru cultură, cu o performanţă care tinde să dubleze randamentul unităţilor prezente în îngrăşământ.
Linia Amesal 200 N este în acest moment cea mai avansată gamă de îngrăşăminte complexe, cu o eficienţă maximă a fosforului. Îngrăşămintele sunt economice, cu un raport optim calitate/preţ, adecvate nu numai pentru aplicare la culturile extensive (cum ar fi cerealele), dar şi în horticultură (legume şi pomi fructiferi) tocmai datorită unei game complete de îngrăşăminte bogate în SO3 sau în sulfat de potasiu.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)